Haiti-me!

Nu știu cum stăteam azi și îmi făceam cele 8 minute de flotări în pula când mi-am dat seama ca nu am mai scris de multișor. M-am uitat pe statistici și am observat ca numărul vizitatoarelor unice care ar face orice pentru o ocazie sa ma convingă ca de fapt femeile nu sunt o specie asa naspa precum cred eu, e în picaj liber. N-am mai scris și ați tras concluzia ca am dispărut sau m-am vindecat încât nu mai simt nevoia sa ma exprim. Greșit. Nimic mai greșit. Nu m-am vindecat, am acumulat de fapt. M-am gândit mult ce și cum sa postez.

Ca sa fac o analogie plastica, as putea zice ca am fost constipat pana acum, iar acum dupa o medicație corespunzătoare, am o presiune fantastica care poate sa declanșeze tsunami-uri mai mari decât cele provocate de cutremurul din Chile. Sper ca nu v-ați făcut prostul obicei de a ma citi cu gura plina, limbajul meu e destul de piperat și s-ar putea sa faceți o indigestie.

Urasc bla-bla-ul mediatic creat în jurul catastrofelor astea din tari pe care jumătate din romani nu ar fi în stare sa le indice pe harta. Au fost diverse campanii pentru ca romanii sa înfieze un copil din Haiti. De ce nu au făcut de exemplu o campanie "Nu fi mârlan, adopta un țigan".

Am sa enumăr câteva avantaje:
a) Un țigan are culoarea pielii asemănătoare cu un haitian. Nu trebuie sa cauți tuciurii pe partea cealaltă a planetei. Plus ca aducerea de noi tuciurii în țară nu face bine nimănui.
b) Țiganul e la fel de analfabet ca și un haitian. Dar are puterea de a se cultiva citind almanahe si construind economate.
c) Țiganul e la îndemână, nu trebuie sa străbată jumătate de planeta ca sa ajungă în iubitorul cămin.
d) Haitianul ar avea dificultăți în a se acomoda cu limba și traficul din București/alt oraș, în timp ce un țigan s-ar simți în elementul sau.
e) Țiganul ar putea peste o vreme sa descopere calități vocale și sa se îmbogățească subit, schimbându-și numele în "cercel", "diamant", "clitoris", sau alte asemenea apelative distincte, și prestând pe la nunti botezuri și cumetrii. Haitianul ar fi nevoit sa muncească cinstit ca un sclav pe plantație, pentru minimul pe economie.

Totuși, dacă stau bine sa ma gândesc, eu as fi adoptat niște haitience de 17 ani :)

Oricum, singurul avantaj pe care îl vad în aducerea unui haitian în România, e faptul ca n-ar avea nici o problema cu peisajul urban, presărat cu gropi ca în urma bombardamentelor din Irak sau a rupturilor de teren din Haiti.

Era sa plec și sa uit... Noapte buna, națiune invizibila!