Timisoara, Romania

By BGD
Buuun.


Back in business. M-am intors ca un neghiob in tara asta mizera. Impactul pe care il aveam inainte brusc atunci cand aterizam pe aeroportul din Timisoara, l-am resimtit treptat pe masura ce autocarul se indrepta spre est.

Incetul cu incetul, ca o apasare grea, peisajul se transforma ireversibil, PET-urile se intrezaresc pe camp, ierburile neingrijite si casele zacand in ruina te intampina de cum ajungi in Arad. Unde mai pui si faptul ca pe drumul European ce leaga Budapesta de Arad, la intrarea in mirificul oras romanesc, duminica te imbratiseaza mirosul de mititei si multimea de tigani care vand masini SH in piata locala.

La prima benzinarie dupa Nadlac am fost inconjurati de o gloata de tigani grasi si negriciosi care se jucau cu teancuri mari de RON, dorind sa-i preschimbe in EUR la preturi indecente, care insa pentru un strain necunoscator al ratei de schimb ar fi parut atractive.

E dezolant de adevarat ca Romania e in urma colegelor din UE cu minim 10 ani.

Prin prisma acestor fapte, lasand la o parte lamentarile mele referitoare la experienta de 29 de ore cu autobuzul prin Europa, pot sa spun ca am avut de castigat. Castigul e facut pentru cei care il gasesc in fiecare lucru, oricat ar parea de greu. Pentru mine castigul e faptul ca am prins o zi insorita din nordul pana in sudul Germaniei, ca am avut timp sa imi citesc cartea, ca am cunoscut oameni noi, ca am vazut cum sunt vazuti imigrantii romani din Germania (prin faptul ca am fost intampinati cu manele la un fast-food turcesc in autogara din Nurnberg), am cunoscut puterea grupului, m-am uitat minute intregi la campurile cu centrale eoliene si solare...

Totul se aduna la cunostiintele mele, aducand valoare adaugata. Am facut primul dus din Romania si desi am dormit prea mult, inca sunt sub efectul oboselii. Cand va disparea, am o poveste interesanta in stilul clasic BGD.

0 comments so far.

Something to say?