Cand ti-e dor de nimic...

In cautarea unor subiecte incitante cu care sa va distrez pe voi, fanii, dar mai ales pe fanele mele virtuale care inca cred ca sunt kool, amuzant si de treaba, ma plimb de nebun prin magazinele si pe strazile din bremen. Nu prea am ce sa zic asa de interesant, mai bine ar fi sa ma leg de niste chestii care ma freaca la menta din tara noastra. O sa ma intorc pana la urma, spre dezamagirea mancatorilor de ceapa care ar vrea sa ma faca uitat pe meleaguri straine. Spun asta pentru ca de fiecare data cand plec(nu plec eu prea des, dar oricum nu stau sa sparg seminte pe la coltzul strazii prin romania), iubitorii mei imi arata cat de mult le lipsesc si cum ar vrea sa stie de mine zilnic. Frate, imi suna telefonul nonstop, am mesaje de nu mai incap pe cardul de memorie, inboxul mi-e plin incat imi trebuiesc zilnic 2h doar sa sterg mesaje. Glumesc evident, sunt multi la care ma asteptam sa ma caute si nu au facut-o. Totusi, multumesc celor(la feminin) care m-au intrebat ce mai fac si m-au rugat sa le aduc cate ceva, multumesc si baietilor care m-au intrebat de sanatate desi nu m-as fi asteptat din partea lor. Intotdeauna persoanele la care te astepti mai putin o sa te ajute cel mai mult. Acele persoane nu iti sunt alaturi in viata ta de zi cu zi, dar ele sunt acolo atunci cand nimeni nu e langa tine. Dupa asta, reintra din nou in anonimatul vietii tale. Nu merita aprecierea ta pentru ca in viata obisnuita nu ies cu nimic in evidenta. Totusi sunt mai importante decat toti ceilalti la un loc pentru simplu fapt ca nu te-au abandonat atunci cand restul au facut-o.

Privind de departe, din afara cutiei lucrurile par simple.E vorba de principiul "out of the box". Exercitiul asta e util pentru toti. Imagineaza-ti viata si imagineaza-te pe tine prin ochii unei alte persoane. O persoana care se uita la tine, te analizeaza din toate punctele de vedere si are niste pareri si sfaturi obiective pentru tine. Chestia e simpla de fapt. Atunci cand discuti cu cineva, mereu ai cele mai bune sfaturi, pentru ca privesti problema din exterior. Atunci cand problema devine a ta, pentru a face cele mai bune actiuni ca sa o solutionezi, trebuie sa privesti totul din exterior. Fara subiectivisme, fara lamentari. Stii ce e de facut si trebuie sa o faci intr-un fel sau altul.

Privite din Germania, lucrurile par simple in Romania pentru ca aici eu sunt in afara cutiei. Odata intors acasa, o sa ajung in cutie si o sa fiu din nou un soarece in cautarea branzei prin labirint. O sa caut bucata mea de branza dar ma voi lovi de toti peretii doar urmarind mirosul si nestiind calea cea mai simpla. Posibil sa nu ajung niciodata la ea. As fi vrut sa fiu prost. Nu ca nu as fi... dar as fi vrut sa fiu putin si mai prost. As fi vrut sa fiu atat de prost incat sa fiu fericit, dar nu prea prost incat sa nu stiu cum se leaga sireturile. Prostii sunt mereu fericiti. Ei sunt multumiti cu ceea ce au si vad mereu jumatatea plina a paharului: "e mai bine decat nimic", sau "daca am ce sa mananc si am unde sa stau e bine". Eu sunt un pesimist si mereu vad jumatatea goala. Atata timp cat paharul nu o sa fie plin, nu am cum sa vad ceea deja e in pahar. Eu mereu o sa ma intreb de ce nu e paharul plin si cum pot sa-l umplu. Cred ca de asta nu o sa fiu niciodata fericit.

Probabil mentalitatea noastra de roman care e multumit cu jumatatea plina il duce ca la 60 de ani sa-si numere banii pe care ii are in functie de cate medicamente are de cumparat. Probabil de aia, nemtii la 60 de ani umplu un restaurant stilat din oras, sunt cupluri de varsta a 3-a care mananca in oras si rad si se simt bine. Asta pentru ca atunci cand au putut sa faca ceva cu viata lor, chiar au facut.


Gata cu filosofia ... pana sa ma intorc cuminte la viata mea trista, profit de banii pe care compania ii investeste in mine si mi-o fericesc cumparand tzoale si alte nimicuri de prin magazine.

Noapte buna, natiune invizibila !



Si primele poze de la locul faptei, de unde m-a aruncat soarta (click pentru marire):

PS: Calitatea lasa de dorit, dar nu sunt fotograf profesionist asa cum nici voi nu sunteti critici de arta. Punkt.








4 comments so far.

  1. kinderel 12 februarie 2009, 15:49
    gandurile tale parca nu mai sunt asa de rele acolo...frumos post!
    :* multumesc
  2. Anonim 12 februarie 2009, 19:25
    imi plac primele 2poze!!ms:)
    sper sa iti poarte noroc!!(trebuia sa tii magarul d picioare:D)
  3. Patrascoiu Mihai 13 februarie 2009, 01:37
    baaa metre, dar nu ai calarit porcii de metal :p si nu ai mancat Bratwurst in gara ?!! :p .. pfuuu, nu stiu dc ai plecat deja din bremen dar vezi ca e si un parc de distractii la Soltau langa bremen Heide Park, cu vreo 40 de euro poti sa intri sa te bestializezi vreo 2 zile(cel putin asa era in vara) .. au cel mai rapid trenulet din lume 100kmph in 2 sec :p Distractie placuta!! :)
  4. bgd 13 februarie 2009, 19:22
    @kinderel: nu stiu de ce, dar mie mi se par destul de rele
    @anonim: cu placere. daca tineam magarul de picioare se puteau trage alte concluzii, asa ca mai bine nu
    @PM : am poze si cu porcii, am mancat si bratwurst, dar in parcul de distractii nu am ajuns. nu stiam ca ai fost si tu pe aici :)

Something to say?