1992-1

Category: By BGD
Era o dimineata normala de iarna. Marti. Scoala la care invatam era aproape de casa asa ca mergeam singur, pe jos, mai ales ca era zona pe unde ma jucam de mic, stiam locul ca in palma, si parintii mei erau mereu cu increderea la maxim in mine. Nu de alta dar dupa ce ca stateam toata ziua pe-afara si faceam toate prostiile din lume, nu era sa-si faca probleme ca nu am cum sa ajung la scoala, desi eram doar in clasa a 2-a. Pe majoritatea boracilor ii aduceau parintii la scoala, dar nu si pe mine. Bine, eu mereu am fost lasat liber, sa ma descurc singur, sa ma lovesc de asfalt si sa ma zgarii in coate, dar sa ma si ridic si sa zambesc fericit ca am mers 10m singur cu bicicleta.

Deci era iarna. Frig afara, zapada ca-n povesti, nu cum e in Timisoara(sic!). Toata lumea se zgribulea mergand plictisita spre serviciu asa cum erau obisnuiti din anii grei de comunism. Numai copiii erau veseli si nu aveau nici o treaba, ba din contra cautau locuri in care sa se dea pe gheata, asteptau fetele la colt sa le tavaleasca prin zapada sau se bateau nonstop cu bulgari. Asta e o alta chestie care imi lipseste din generala. Bataile cu bulgari. In fiecare pauza. In fiecare zi. In dimineata respectiva era intuneric si ceata afara, iar pentru un copil de 8 ani ca mine asta era mai degraba vreme de stat in casa si dormit la caldura decat de mers la scoala sa invat (pentru ca mi se pareau simple, deci da, eram oarecum inteligent de mic).

Normal, in drumul meu trebuia sa o iau prin spatele blocului, sa trec prin curtea gradinitei, sa trec strada si eram la scoala. Cu ghiozdanul in spate, cu cartile si caietele in stil comunist, cu penar si cu pachetel atent pregatit de mama. Prin ochii mei de boracel, lumea inconjuratoare mi se parea foarte interesanta. Drept pentru care eram mereu curios de orice, cu ochii sticlind dupa orice chestie (pe vremea aia orice chestie nu implica gagici, nu era ca acum cand doar asta inseamna). Si cum am vazut eu pe un prieten peste strada cu un album de abțibilduri pe care toata clasa cred ca le colectiona. Sigur venea cu el sa ne arate ca il terminase. Cum sa va zic... pe vremea aia si la varsta aia, nu erau calculatoare, celulare, filme porno, bani, etc. Pe vremea aia era guma turbo cu abtibilduri. Si albume de abtibilduri cu fotbalisti. Si multi boraci care se plictiseau in casa, si stateau toata ziua pe afara incat trebuiau sa vina parintii sa ii traga in casa. Asa. Si cum l-am vazut eu pe Catalin(nu mai stiu daca asa il chema), m-am uitat scurt stanga-dreapta, prin ceata, si am sarit sa fug pana peste strada. Si atunci POC ! Am vazut cerul, am simtit zapada cum imi cadea peste fata, m-am simtit luat pe sus, am auzit frane, si am cazut iar jos.

va urma....

0 comments so far.

Something to say?