Azi e ziua ei, iar în urma cu o săptămână prietenul i-a dat papucii, fără un motiv întemeiat, spunându-i, ca și consolare, ca o iubește și ca o sa fie mereu acolo lângă ea. "Te iubesc dar nu mai putem continua, am nevoie de un timp singur". A venit la mine pentru sfaturi. I-am dat singurul sfat sincer pe care îl aveam. "O sa-ți fie greu, te va durea, vei plânge, dar timpul spală tot. Nimeni nu te poate ajuta în momentele astea, e o lupta pe care o vei duce singura. Dar îți spun, sincer, nu îl mai aștepta, pentru ca nu te iubește. Când iubești nu poți sa stai departe de persoana iubita. Nu poți sa o lași când ii e greu. Nu a putut sa-ți zică în fata lucrurile astea pentru a lăsa o impresie buna. Tu tine capul sus, nu e vina ta, într-o zi vei fi cu adevărat fericita. Toate vin la timpul lor."
Aseară mi-a zis ca încercă sa se schimbe, pentru ca lumea confunda bunătatea și sinceritatea ei cu naivitatea. I-am spus ca nu va reuși sa se schimbe, sa devina o 'bitch', pentru ca sufletul nu poți sa ți-l schimbi. Noua ne-a dat Dumnezeu sufletul asta care iubește, care indura, care se rupe. Si nu putem sa-l ascundem oricât am încerca. Lasa-i pe ei sa traiască în lumea lor. Lumea lor nu e si lumea noastră. A noastră, a celor care am iubit și am fost cu adevărat fericiți odată a celor care de atunci cauta acel sentiment suprem în fiecare relație pe care o au.
Când ma uit la ea, ma vad pe mine, cel din trecut.
La mulți ani, Anca!
Următorul filmuleț ar trebui sa va pună pe gânduri, pe voi, cei care ajungeți aici. Sperând ca ceva se va mișca în voi, și știind ca sunteți oameni inteligenți, va las sa trageți concluziile singuri.
BGD out.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu