Ana, reloaded

Motto: "Pentru ca nimeni nu merita nimic. Chiar si tu mi-ai demonstrat asta"

Soarta e ironica mereu. Blamez femeile si le consider fiinte inferioare, care se pierd in complexitatea lor neinteleasa de nimeni pentru a sfarsi in mediocritate sau a-si dedica viata imbecilizandu-se, imbracandu-se, parfumandu-se, aranjandu-se imperechandu-se,etc, si pentru a nu realiza nimic concret Soarta vine si in ironia ei imi demonstreaza ca cele mai importante persoane in viata mea, cele care m-au ajutat cel mai mult, cele care m-au sustinut cand mi-a fost greu, cele de la care am avut cel mai mult de invatat si cele pe care le respect cel mai mult sunt femei. Da ati auzit bine, sunt femei. In primul rand mama mea si sora mea(Dumnezeu sa o odihneasca in pace ¡). Ele m-au invatat ce inseamna viata, ce inseamna durerea, ce inseamna lupta, taria de caracter, increderea, sacrificul si multe alte lucruri despre care nu are sens sa vorbesc acum. Deci, cele mai importante persoane in viata mea sunt mama si sora, iar cele mai bune prietene sunt femei. Nu stiu cum se face ca persoanele de sex opus sunt singurele care pot discuta deschis si de la care pot sa aud o opinie pertinenta si dezinteresata(cel putin asa cred). Postarea asta e despre o foarte buna prietena de-a mea, sa-i zicem Ana, pentru ca e mai usor de scris. Ana e una din exceptiile de la regula mea care spune ca toate femeile sunt pitipoance, nu gandesc prea mult si sunt interesate de bani, si ca partea materiala e mai importanta decat multe alte lucruri cand aleg cui sa isi deschida picioarele. Pe Ana am cunoscut-o acum 3 ani, pe net si doar atat. Suna patetic si cocalaresc, dar asta e adevarul. Nu am cunoscut-o pe hi5, matrimoniale sau alta retea sociala in care indivizii si individele isi scot in evidenta tot soiul de calitati(mai putin cele intelectuale) in incercarea de a se agatza reciproc. Pe Ana am cunoscut-o absolut intamplator, datorita sortii, aceeasi soarta ironica facand ca mai apoi sa ajungem sa vorbim. Prietenia intre noi nu a inceput brusc, relatia noastra incepand ca orice alta relatie normala intre un cocalar si o pitipoanca, adica eu cautand-o in disperare si incercand fel si fel de trucuri pentru a ii intra pe sub piele(pentru ca eram atras fizic de ea – am uitat sa zic ca arata foarte bine), ea fiind prea ocupata cu expedierea mea si a celorlalti(pentru ca era pitipoanca care arata bine). Spun ca era pitipoanca pentru ca in perioada aia, fiind studenta, la fel ca si mine dealtfel, ea era aproape in fiecare seara in club, pe boxa, cu cocktailul in brate. Traia intr-o lu Intre timp, a schimbat cativa iubiti, baieti cu bani, baieti care plecau in vacante in thailanda, sau isi faceau revelioanele in poiana. In mare, ducea o viata de pitipoanca, nu e nevoie sa intru in detalii despre toate prostiile inutile pe care le facea. Totusi, era desteapta(inca este). Si-a mai pierdut din farmecul personal, din frumusetea de alta data, dar inteligenta nu i-a disparut.

Treptat, am inceput sa vad in ea altceva, nu mai incercam sa o agat, mi-am dat seama ca e in zadar, dar obsesia mea legata de ea nu a fost in zadar, pentru ca am castigat un prieten. Ana mi-a influentat viata intr-o mai mica sau mai mare masura, a fost alaturi de mine timp de 3 ani si ma cunoaste probabil mai mult decat multi din prietenii mei. Am avut de invatat de la ea, nu m-a ajutat material cu nimic, nu mi-a dat sfaturi prea consistente mereu, dar avea capacitatea ca de fiecare data dupa ce vorbeam cu ea sa imi revin din cine stie ce depresie mai eram, sa ma ambitionez, sa merg mai departe. Nu e o persoana pe care sa o intalnesti la tot pasul, e inteligenta, asculta muzica buna si are ambitii mari. Una dintre ele e sa plece din groapa de gunoi care e Romania.

Recent, a decis sa se marite. Cum nimic la ea nu e banal, ea a decis sa se marite cu un arab-american, pe care il stie de 4 ani dar pe care l-a cunoscut personal doar o saptamana. S-a indragostit prea tare, e jumatatea ei, e minunat, au o piesa care ii defineste ca cuplu. A intrat si ea in randul femeilor care atunci cand intalnesc pe cineva care le pot propulsa viata spre ceva ce doar au visat, fara mult efort, aleg calea asta. A cunoscut pe cineva care nu e roman, pe cineva cu alta gandire, alta mentaltitate, cineva care vede lucrurile altfel si are un evident aer de superioritate stramband din nas la mirosul de balega de la noi din tara si a fost impresionata la maxim, atat de impresionata inca s-a hotarat sa-si schimbe radical viata si sa plece in State. Cum naiba pisi, daca tu ai trait in romania toata viata, e normal ca atunci cand cineva vorbeste nativ engleza, e elegant si rafinat, e inteligent si amuzant, pai cum naiba sa nu-ti placa de el. Daca in jurul tau au fost numai dobitoci tot timpul normal ca un astfel de tip ti se pare mana cereasca. Adevarul e ca daca nu face pasul asta acum, poate nu o sa-l mai faca niciodata. As putea sa fiu pornit impotriva ei, pentru ca nu demonstreaza ca e decat o alta pitipoanca care si-a gasit un fraier care sa o intretina. In inteligenta ei sper sa nu o afecteze prea tare statutul asta de femeie intretinuta, dar pe de alta parte...e femeie asa ca nu o sa ii fie greu sa se acomodeze.

As putea sa o dau drept exemplu negativ in ceea ce priveste dorintele si aspiratiile unor pitipoancelor. Dar pentru ca azi sunt indulgent, pentru ca o cunosc prea bine incat sa stiu ca nu s-ar juca cu viata ei daca nu ar iubi cu adevarat si pentru ca, ironia sortii, e cea mai buna prietena a mea, nu pot decat sa ma bucur pentru ea si sa ii urez succes in viata ei viitoare.

Postarea asta e despre tine, Ana. Bravo, l-ai gasit pe Ion. De acum inainte o sa se scrie anecdotic despre voi doi.